Etichetă: Fabule de Jean de La Fontaine

Socrate, marele-nţelept, De construit se apucase. Dar cunoscuţii, pe nedrept, Îi tot găseau mereu ponoase, Căci oamenii-s croiţi pe prici. Şi mulţi spuneau că li se pare Că-s încăperile prea...

Se va-nşela oricine de îşi va lua drept scop – Cum fac atâţi zeloşi din lume – Să-şi prindă umbra lui anume. Să ne întoarcem la un...

Privindu-se într-un izvor de-o limpezime rară, Un cerb, odinioară, Îşi lăuda podoaba coarnelor bogată, Dar se gândea cum suferă – şi nu o dată – Că-i sunt picioarele...

Monarhul dobitoacelor, năprasnic, Voia să dea, de ziua lui, un praznic Şi chibzui să facă o mare vânătoare, De urşi, de cerbi, de lupi, de căprioare Şi de...

Un Liliac, zburătăcind ca un năuc, Era să dea-ntr-o seară de bucluc, Căci nimeri, pe-o ferestruică, Într-un culcuş de nevăstuică. Cum nu era cu neamul guzganilor în pace, Ea...

Mai ţanţoş ca-mpăraţii romani, un cărăuş Mâna cu sârg Doi măgăruşi, La drum, spre târg. Unul, fără bici sau pinteni, Tropăia cu paşii sprinteni Cu bureţi de mare-n sac, Lângă celălalt,...

Urându-li-se cu democraţia, Broaştele orăcăiau atât de straşnic, Că Joe, ca să curme gălăgia, Le azvârli din cer un rege paşnic. Şi, totuşi, în căderea lui, se pare, Regele...

Ducând pe drum, odată, o raclă cu relicve, Măgarul îşi umfla cu fală nările, Crezând cu biata minte a ţanţoşei lui tigve Că pentru el sunt toate:...

La moartea Leului, jivinele S-au adunat cu liota întreagă Şi nici nu încetaseră suspinele C-au şi purces alt rege să-şi aleagă. De cum sosi coroana din tezaur, Păzită de...

Nu-mi mai aduc aminte ce fabulist anume Îl lua pe Joe martor C-a existat odată pe undeva un tartor: Motanul cel mai aprig şi mai viteaz din...