Un Adevăr Dureros: Modelul de Comportament În Familie Influenţează Destinul Copilului

De ce este atat de important modelul de comportament in familie? Relaţia dintre parinţi este modelul viitor de relaţionare al copilului pe care il va duce cu sine in viaţă, iar ochii parinţilor sunt oglinzile în care creşte şi se formează ca viitor adult, devenind ceea ce părinţii si cei din jurul lui văd in el.

Rolul de părinte presupune renunţări şi un efort firesc, o schimbare a vieţii de cuplu şi a priorităţilor familiei. Nu putem avea copii şi să aşteptăm să ne distrăm ca înainte sau să ne cufundam în muncă la fel ca înainte. Copilul cere atenţie si are nevoie de mult timp disponibil. Dar în acelaşi timp, copilul nu ne cere sa fim alături de el 24 de ore zilnic. Este chiar periculos ca mama să trăiască exclusiv pentru copil si prin copil. Atunci când pentru mamă copilul este singura raţiune de a fi, copilul are un rol îngrozitor de greu. Cel mic are nevoie de spaţiu ca sa fie el însusi, unde să aibă curajul de a-şi trăi propria viaţă şi de a face propriile greşeli. Atunci cand greşelile sau eşecurile normale o dezamăgesc pe mamă sau dimpotrivă chiar o distrug, copilul va ajunge sa îsi traseze viaţa în funcţie de aşteptările mamei şi nu în funcţie de propriile nevoi.

Care este oare, modelul de aşteptări şi de relaţionare în familie?

Care sunt aşteptările normale şi care sunt limitele, ce este permis şi ce este ascuns, cât de mult să fim prezenţi în viaţa copilului şi care este momentul in care e nevoie să stăm puţin de-o parte.

Putem vorbi despre prezenţa părintelui dar şi despre capacitatea acestuia de a fi prezent în mod real, pentru că de multe ori, putem fi atât de copleşiti de acest rol parental, încat să devenim prezenti fizic dar absenti emoţional. Deşi suntem acolo, nu putem să îi fim alături copilului cu adevărat pentru că nu mai avem resursele necesare.

De aceea, rolul de mamă se desfăşoara alături de un alt personaj numit tată intr-un cadru numit familie, alături de o reţea de rudenii, prieteni, vecini. În acest cadru mama poate şi are voie sa ceară ajutorul şi să îşi desfăşoare şi alte roluri pe care le avea înaintea sarcinii. Copilul nu se naşte doar într-un cuplu ci şi într-o familie, într-o succesiune de generaţii.

Cuplul părinţilor şi relaţia dintre ei doi, dintre ei şi restul lumii, dintre ei şi viaţa, alcătuiesc mediul în care copilul creşte.

Relaţia dintre parinţi este modelul viitor de relaţionare al copilului pe care il va duce cu sine in viaţă, iar ochii parinţilor sunt oglinzile în care creşte şi se formează ca viitor adult, devenind ceea ce părinţii si cei din jurul lui văd in el.

10 Obiceiuri Sanatoase Pe Care Sa Le Dezvolti Inainte Sa Ajunga La Adolescenta

Ce Trebuie Să Ştie Un Tată de Fată. 14 Lucruri de Făcut în Relaţia Tată-Fiică

10 Restaurante cu locuri de joaca pentru copii in Bucuresti

Modelul de comportament in familie este transmis copilului

Există cîteva aspecte de luat în calcul atunci când analizăm un model de a fi în familie, model care ar putea fi preluat de către copil:

  • devalorizarea celuilalt si a celorlalţi, felul in care mama il priveşte pe tata si pe barbaţi în general sau felul în care tata o priveşte pe mama si celelalte femei, felul în care sunt priviţi oamenii, semenii, ceilalţi, rudele, vecinii etc. Este un fel anume de a vedea viaţa şi de a te raporta la ea şi la semeni, un fel care devine o amprentă a familiei, transmisă firesc şi copilului.
  • legăturile dintre membrii familiei, iubirea sau ura, inţelegerea sau intrigile, toate realităţile fine care ţes o pânză de sentimente si emoţii care va fi fără să vrea căutată şi refăcută de copil in viitoarea sa viaţă adultă. Este un mediu, un aer familial, în care el se poate simţi confortabil, chiar daca nu se simte bine.
  • încrederea în forţele proprii şi în ceilalţi. Parinţii optimişti şi încrezători vor transmite copilului un fel de a fi optimist şi încrezător în oameni şi în viaţa. Dimpotrivă, un stil familial bazat pe neîncredere în sine şi în semeni va deveni un model pentru copilul, care va adopta stilul retras si circumspect.
  • respectul în cuplu va fi şi el copiat de către copil, la fel şi respectul adulţilor faţă de copil. Copilul va şti să îi respecte pe ceilalţi în funcţie de mediul în care a fost educat. Respectul are un dublu sens. Dacă un copil va vedea adulţi care se respectă între ei şi îl respectă şi pe copil, acesta va ajunge să îi respecte şi el pe adultii care râvnesc atat de mult respectul copilului.
  • felul de a iubi al părintilor, altruist sau egoist, independent sau dependent, va deveni un model căutat pentru viitoarele relaţii de cuplu ale copilului.

7 Obiceiuri toxice în comunicarea Părinte-Copil. Ce să nu ii spunem niciodată copilului

Recomandare carte: Cand apare copilul. O psihanalista da sfaturi parintilor – de Francoise Dolto

Otilia Mantelers Despre Cum Ne Susținem Copiii Când Iau Note Proaste

Aceste abateri sau realităţi vor forma caracterul copilului, vor fi aerul pe care îl respiră si plasa în care se simte în siguranţă. De multe ori ca adulţi ajungem sa căutăm o relitate asemanatoare familiei din care provenim, realitate care chiar dacă raţional vorbind este disfuncţionala, pe noi ne linişteşte pentru că este o realitate pe care o cunoaştem bine şi în care am învăţat să supravieţuim. Copilul nu poate fi altfel decat aşa cum a invăţat să fie. De multe ori, adulţii inţeleg că fără să vrea repetă experienţele părintilor lor, dar această amprentă este atât de adâncă încât cu greu pot să o depaşească.

Răul poate fi întotdeauna reparat. Fie că suntem părinti, fie că suntem adulţi foşti copii ai parinţilor noştrii, întotdeauna putem corecta ceva.

Parinţii nu sunt perfecţi, dar dacă sunt atenţi la ceea cea fac, işi pot schimba atitudinea.

De multe ori, copiii prezintă anumite simptome care trădează problemele din familie. Copiii devin agresivi sau apatici, obraznici sau timizi. Aceste comportamente si multe altele nu sunt decât devoalări ale mediului familial. Privindu-şi copiii, parinţii pot încerca să schimbe ceva. Atunci când copilul prezintă un simptom, de cele mai multe ori e util să schimbăm ceva in mediul familial, deşi se presupune iniţial că problema este la copil. În acelaşi timp, adulţi fiind, e necesar să inţelegem mediul în care am crescut pentru a nu transmite mai departe copiilor noştri, modele si comportamente disfuncţionale.

___

Autor articol: Catalina Hetel, psihoterapeut, psihodramatist, terapeut de familie.

Pe Catalina Hetel o puteti gasi in programele de dezvoltare personala din cadrul proiectului Teatrul din Podul meu si la cabinet unde lucreaza cu copii si adulti, sau chiar si pe internet, in sesiuni de terapie on line.

Va raspunde cu drag la intrebari pe mail la adresa catalinahetel@yahoo.com, telefon 0766423297, www.hetel.ro

Citeste si alte articole semnate de Catalina Hetel:

Furia si agresivitatea copilului nu sunt boli

Copilul si regulile. Cand poate respecta copilul regulile

Esti un parinte ingrijorat sau increzator? Sfaturi pentru relatia parinte copil

DISTRIBUIE
Psihoterapeut, psihodramatist, terapeut de familie. O puteti gasi in programele de dezvoltare personala din cadrul proiectului Teatrul din Podul meu si la cabinet unde lucreaza cu copii si adulti, sau chiar si pe internet, in sesiuni de terapie online. Catalina Hetel poate fi contactata la catalinahetel@yahoo.com, telefon 0766423297.
Abonează-te la Newsletterul Gokid! Fii la curent cu cele mai noi evenimente, cursuri şi locaţii pentru copii!

EVENIMENTE SI ACTIVITATI LA CARE MERGEM CU COPILUL

NICIUN COMENTARIU

ADAUGĂ COMENTARIU